Iubire

        Seamana cu o poveste de iubire, dar e mai mult de atat. Sufletele noastre au inceput sa se reconstruiasca reciproc, sa se caute ca niste piese de puzzle lipsa. Gandul meu a zburat la el in fiecare noapte, cu fiecare cuvant pe care il asterneam pe hartie, cu fiecare tigara terminata, inecandu-se in tipicul pahar de vin rosu. Hainele inca ii purtau parfumul-dulce, intepator si atat de aromat, exact ca el. Buzele si-acum suspina dupa sarutul lui, caci imi completa respiratia. Cu fiecare adiere rece a iernii, corpul meu cauta caldura bratelor lui. Oh, m-as pierde in el din nou si din nou pentru a ma putea regasi.
           M-am urcat pe pervazul din camera in care locuiam, mi-am aprins o tigara si priveam in gol. As fi vrut sa imi pot da seama ce se intampla de fapt in sufletul meu, in sufletul tau, ce ne leaga si ce ne desparte in acelasi timp. Te-ai asezat langa mine, ti-ai rezemat capul de picioarele mele si ti-ai aprins si tu o tigara. Eram pierduti, eram fiecare in lumea lui. As fi vrut sa te prind cu picioarele si sa te tin prizonier o lunga perioada. Cu toate astea stiam ca mintea ta nu era in acelasi loc. E un sentiment ciudat. Nu l-am mai avut de foarte mult timp si inca nu ma pot obisnui cu el. Ma simt captiva intr-o cusca din care inca nu pot iesi. Ca si cum cineva mi-ar fi impus sa trec si prin aceasta proba. E ciudat, iar eu sunt o ciudata, stiu, e poate unul din lucrurile pe care le iubesc cel mai mult la mine, si de fiecare data cand gasesc o persoana la fel de ciudata ca mine, simt cum se implementeaza in mine si imi doresc sa o tin acolo..well mereu. Te iubesc omule,chiar daca iti spun asta mult prea rar.