Melancolie..

. Gânduri pierdute printre norii cenușii ai unei zile sumbre de iarnă ajung din nou în camera mea. Mă găsesc cu un pix și un caiet lângă mine. Mă hotărăsc să le aștern pe foaia albă ce bate din palme entuziasmată când vede ca iau pixul în mână.
     Mintea mea devine o grămadă dezorganizată de amintiri,gânduri  și idei legate de prezent, și planuri din ce in ce mai multe pentru viitor.
   Încetul cu încetul încep să realizez că a mai trecut un an în care nu am reușit să aduc pana la final nici măcar jumătate din planurile avute.  A fost un an în care pot spune că am avut parte atât de bucurii cât și dezamăgiri,de multe surprize mai mult sau mai puțin plăcute,un an în care am cunoscut persoane noi, ce ulterior au devenit foarte semnificative pentru mine.
    De asemenea am pierdut persoane ce însemnau totul pentru mine. Am suferit și am plâns seri la rând,singură. În paralel, am avut surpriza ca în anumite momente să am alături de mine persoane ce le cunoscum de puțin timp sau față de care nu eram foarte apropiată.
     Toate amintirile anului trecut trec iarăși prin mintea mea, și mă  curpinde un ușor sentiment de melancolie. Motivul? Unul banal. Deși am avut și anul acesta aceleași persoane dragi alături de mine în seara trecerii în noul an, am realizat că m-am schimbat complet. Acum am alte planuri,alte viziuni,altă mentalitate și oameni noi în viața mea. Sper totuși că va fi un an mai bun decât cel ce a trecut. La mulți ani tuturor! ❤