M-am lăsat pradă ție, iar tu m-ai sorbit ca pe o gură de aer proaspăt,ca și cum după ce ti-ai lua mâinile de pe mine nu vei mai avea puterea să respiri din nou. Aerul tras în piept după ce m-ai respirat pe mine ar fi fost precum otrava. Atingerea ta suavă și în același timp atât de dură îmi făcea trupul să vibreze. M-am lăsat cuprinsă de brațele tale și mi-am pus toată încrederea în tine. M-ai făcut să te simt și să te doresc over and over again.
Nu știu exact cine ești dar m-am dăruit ție. Nu știu dacă ai fost tocmai cea mai bună alegere dar sentimentele trăite când mă aflam în totalitate sub privirea ta mă fac si acum să tresar. Mă fac să te simt din nou deși nu mai ești lângă mine.
Acum ai plecat și nu cred că o să te mai revăd vreodată. M-ai lăsat singură în lumea asta prea dură și prea urâtă. M-ai făcut să tânjesc după atingerea ta și să suspin când îți aud numele. Unde ești? Nu te mai pot regăsi în nimeni. Te caut în fiecare persoană ce trece pe lângă mine și realizez cu amar că nu ești tu. Oare voi reuși să te regăsesc într-o altă persoană? Sau poate că voi trece pur și simplu la următorul. Încerc să îmi ghidez pașii către ceva nou,ceva unic și diferit,ceva ce poate chiar va merita. Adio iubire pasageră!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu